Relatii de subordonare la nivel juridic dintre Molodva si Transnitria

În Republica Moldova nu te poţi afla în siguranţă, pentru ca în orice moment ai putea fi cercetat penal de către organele transnistrene pentru motive invocate de acestea, iar Republica Moldova nu îţi asigură efectiv libertatea şi securitatea, deoarece poate preda orice persoană  autoproclamatei republici nistrene pentru a fi  trasă la răspundere penală sau pentru a  i se aplica o sentinţă judecătorească neconstituţională. 

 

Predarea către autoproclamatele autorităţi nistrene este posibilă şi va fi efectuată de către Republica Moldova, deoarece din 1999 există un Acord încheiat între Ministerul Afacerilor Interne şi Conducerea organelor afacerilor interne din Transnistria, iar predarea către autoproclamata republică nistreană trebuie să aibă loc (reieşind din prevederile Acordului), deoarece lupta cu criminalitatea este un lucru important pentru organele de drept din RM, după cum afirmă Conducerea Departamentului de Urmărire Penală din cadrul Ministerului de Interne al Republicii Moldova. 

 

Ca rezultat al acestei afirmaţii ale Departamentului, am încercat să analizăm care însă este proporţia respectării drepturilor omului de către Republica Moldova în cazul predării, conform Acordului1,  a unei persoane din Republica Moldova regimului neconstituţional instaurat în Transnistria în raport cu scopul Republicii Moldova de a lupta cu criminalitatea. 

 

În urma discuţiilor avute cu Conducerea Departamentului de Urmărire Penală din cadrul Ministerului de Interne al Republicii Moldova, analizei Acordului semnat între MAI al RM şi Conducerea organelor afacerilor interne din Transnistria, analizei cazurilor documentate de către Comitetul Helsinki, am constat, că în Republica Moldova au avut loc cazuri de predare a cetăţenilor Republicii Moldova organelor afacerilor interne ale autoproclamate republici nistrene pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală, ulterior, deferirii aşa numitei justiţiei transnistrene şi chiar executării pedepsei penale, stabilite de sentinţa judecătorească din Transnistria, deoarece statul nostru a semnat în 1999 un Acord cu privire la principiile de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova şi Conducerea organelor afacerilor interne din Transnistria. Problema predării, lipsei de securitate a persoanei în RM  va persista atîta timp cît  există în vigoare acest Acord. Acordul respectiv, însă, încalcă grav drepturile şi libertăţile cetăţenilor, precum şi statalitatea Republicii Moldova.  

Denumirea completă--Acordul  cu privire la principiile de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova şi Conducerea organelor afacerilor interne din Transnistria (din 26 ianuarie, 1999) semnat la 26 ianuarie 1999 (din partea  Republicii Moldova a fost semnat de ex-ministrul Afacerilor Interne domnul Victor Catan, iar din partea Conducerii organelor afacerilor interne din Transnistria  de V. Kurisiko). 

 

Acordul cu privire la principiile de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova şi Conducerea organelor afacerilor interne din Transnistria ( din 26 ianuarie 1999)  nu este unul constituţional, deoarece acordurile pot fi semnate între două sau mai multe state recunoscute pe plan internaţional.   

 

Chiar dacă Constituţia Republicii Moldova, de iure, recunoaşte unitatea statului Republica Moldova, de facto teritoriul Transnitriei nu este controlat de Republica Moldova din dreapta Nistrului, deaceea analiza acestui Acord va fi critică, reieşind din situaţia real existentă atît în Republica Moldova (dreapta Nistrului), cît şi Transnistria (stînga Nistrului). 

 

Acordul încheiat între Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Conducerea organelor afacerilor interne din Transnistria încalcă grav şi Articolul 1 al Constituţiei Republicii Moldova, deoarece a fost semnat de Republica Moldova şi o autoproclamată republica nistreana, care nu este recunoscută de comunitatea internaţională. Astfel, Acordul, semnat în anul 1999 ştirbeşte statalitatea Republicii Moldova. Statul Republica Moldova nu trebuia să  semneze pe picior de egalitate un acord cu un stat nerecunoscut.  

 

Acordul nu este unul legal şi încalcă grav drepturile şi libertăţile persoanei, în special dreptul la libertatea şi securitatea persoanei, dreptul la o judecată echitabilă. Acordul nu garantează cetăţenilor Republicii Moldova  respectarea eficientă de către RM a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. 

 

Persoanele nu trebuie să fie predate pentru tragerea la răspundere penală organelor autoproclamatei republici nistrene, deoarece organele de drept, inclusiv instanţele de judecată ale autoproclamatei republici nistrene nu sunt considerate a fi constituţionale prin prisma Constituţiei Republicii Moldova şi a documentelor internaţionale de drepturile omului, la care Republica Moldova este parte.   

 

Faptul că instanţele de judecată din autoproclamata republică nistreană sunt neconstituţionale a fost recunoscut şi de Plenul Curţii Supreme de Justiţie în cazul grupului Ilaşcu, în hotărârea sa din 03 februarie 1994. În plus, instanţele de judecată din Transnistria nu satisfac condiţiilor stabilite de prevederile Articolelor 5, 6 ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului (în vigoare pentru Republica Moldova din 12 septembrie 1997), şi anume, nu dau dovadă de imparţialitate, independenţă, în special vis a vis de executiv,  precum şi nu respectă şi aplică garanţiile unor proceduri judecătoreşti.  

 

Instanţele de judecată din Transnistria operează în baza legii de organizare judecătorească din Transnistria, modul de numire şi de destituire este o funcţie directă a aşa numitului preşedinte al Transnistriei I. Smirnov. Instanţele de judecată sunt de două nivele, iar  legislaţia aplicabilă (de exemplu, Codul Penal, Codul de Procedură Penală, datează din anii 60, poate cu anumite modificări efectuate ulterior). În totalitatea celor spuse, considerăm că sistemul judecătoresc ridică dubii în privinţa independenţei vis a vis de executiv, aici spus de aşa numitul preşedinte al Transnistriei I. Smirnov, imparţialităţii, respectării unor garanţii procedurale judecătoreşti în conformitate cu standardele internaţionale.  Sistemul de drept din Transnistria, sistemul de funcţionare a acestuia, şi procedurile nu reflectă, în esenţa sa, tradiţia judecătorească şi cea de drept a Republicii Moldova, din dreapta Nistrului.  

Astfel, legislaţia din Transnistria nu are o expertiză internaţională cu privire la concordanţa ei cu standardele internaţionale de drepturile omului, iar Republica Moldova nu asigură extinderea legilor adoptate de Parlamentul Republicii Moldova şi a tratatelor internaţionale de drepturile omului la care este parte şi în teritoriul aşa numitei republici nistrene.  

 

Prin predarea cetăţenilor RM organelor constituite de regimul separatist şi neconstituţional din Transnistria, Republica Moldova nu poate verifica eficient respectarea modului de aplicare a normelor procesuale penale.  

 

Acordul semnat de Republica Moldova încalcă dreptul la libertatea şi securitatea persoanei, deoarece Acordul cu privire la principiile de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova şi Conducerea organelor afacerilor interne din Transnistria, stabileşte că Republica Moldova (MAI al RM şi Conducerea organelor afacerilor interne a Transnistriei) urmează să predea persoane care se află pe teritoriul lor şi care urmează a fi trase la răspundere penală sau a li se aplica sentinţa judecătorească.  

 

Extras din articolul 3 al Acordului

„ Organele afacerilor interne ale Părţilor se obligă să-şi acorde pe bază de reciprocitate asistenţă practică  multiaspectuală în ceea ce priveşte: 

... 

(f) soluţionarea în condiţiile legii a chestiunilor privind predarea de către Părţi a persoanelor care se află în teritoriul lor şi care urmează a fi trase la răspundere penală sau a li se aplica sentinţa judecătorească” 

 

Trebuie să menţionăm, că de fapt o legislaţie procesuală care să stabilească condiţiile de predare sau ce este predarea, care sunt garanţiile oferite persoanelor în cazul predării, legislaţia Republici Moldova nu are. Regretabil şi periculos însă este faptul, că predarea  cetăţenilor de către Republica Moldova către organele neconstituţionale din Transnistria au avut loc. Unele din aceste cazuri sunt expuse în partea a 2 al prezentului document.  

 

În continuare, conform Acordului, cetăţenii Republicii Moldova cărora li s-a emis o sentinţă judecătorească pe teritoriul autoproclamatei republici nistrene, adică de către instanţele judecătoreşti neconstituţionale din acel teritoriu, urmează să execute  sentinţa penală în instituţiile penitenciare din teritoriul respectiv. Prin faptul predării cetăţenilor din dreapta Nistrului organelor de drept neconstituţionale din Transnistria, organele de interne ale Republicii Moldova pun în pericol viaţa persoanei şi există pericolul torturării lor, deoarece în cazul judecat de către Marea Cameră a Curţii pentru Drepturile Omului (Strasbourg) I. Ilaşcu şi alţii contra Republica Moldova şi Rusia (cererea nr. 48787/99), prin hotărârea din 08 iulie 2004 Curtea Europeană a stabilit existenţa tratamentelor inumane şi degradante, precum şi a torturii în autoproclamata republică nistreană (Articolul 3 CEDO).  Nu în ultimul rând, dreptul la libertatea şi securitatea persoanei nu se garantează persoanei, precum şi dreptul la o judecată echitabilă.  

În general, „predarea persoanei/lor” este o noţiune neîntâlnită, de fapt, în legislaţia Republicii Moldova, cu excepţia Acordului criticat. Acesta, însă, nu este în conformitate cu procedura privind modul de încheiere, aplicare, ratificare şi denunţare a tratatelor, convenţiilor şi acordurilor internaţionale.  

 

În plus, predarea unei persoane, cetăţean a Republicii Moldova, unui stat nerecunoscut  este un lucru de nepermis.  

 

Acordul încalcă principiul prezumţiei nevinovăţiei, deoarece în Articolul 3 litera (b) indică că, „organele afacerilor interne ale Părţilor se obligă să-şi acorde, pe bază de reciprocitate, asistenţă practică multiaspectuală în ceea ce priveşte: 

(b) urmărirea criminalilor care se ascund de anchetă, judecată...” 

 

Trebuie să explicăm că în procesul de anchetă şi pe perioada examinării judecătoreşti orice persoană acuzată  de  săvârşirea  unei infracţiuni este prezumată  nevinovată şi nu poate fi blamată ca fiind „criminal”  atâta  timp  cât  vinovăţia  sa  nu va fi dovedită într-un  proces  judiciar public în cadrul  căruia  îi vor fi asigurate toate garanţiile necesare apărării sale şi pînă cînd nu  va fi  constatată  printr-o  hotărâre  judecătoreasca  definitivă de  condamnare.  

 

Acordul vine în contradicţie şi cu Articolul 54 din Constituţia Republicii Moldova, deoarece aduce restricţii drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor Republicii Moldova. Din analiza de mai sus s-a văzut că Acordul aduce restricţii  dreptului la libertatea şi securitatea persoanei, dreptului la un proces echitabil, prezumţiei nevinovăţiei.  

 

Restricţiile ori limitările în exerciţiul unor drepturi sau libertăţi pot fi restrânse numai prin lege. Or, Acordul menţionat nu este o lege, deoarece conform Legii privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale Nr.173-XIII din 06.07.94 nu are calitatea unei legi, în plus Acordul nici nu a fost publicat.  O lege adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova urmează a fi promulgată şi publicată în Monitorul Oficial pentru a avea efecte juridice şi a intra în vigoare. 

 

Articolul 4 al Acordului prevede că fiecare parte se obligă să iniţieze urmărirea penală a cetăţenilor săi în cazul când există probe suficiente privind săvârşirea de către aceştia pe teritoriul Părţii iniţiatoare a unor fapte contrare legii, care potrivit legislaţiei ambelor Părţi, sînt pasibile de pedeapsă, călăuzindu-se de propriile norme ale dreptului procesual penal şi material. Astfel, acest articol al Acordului este în contradicţie cu prevederile Constituţiei,  deoarece MAI al RM, prin acest Acord, recunoaşte diferite legislaţii, aplicabilitatea neuniformă a unei legislaţii unice, adică a RM. Statul Republica Moldova, însă, este proclamat  a fi un stat unitar care poate avea aplicabilitatea pe teritoriul său doar a unei singure legislaţii. 

 

Ministerul Afacerilor Interne al RM încheind acordul menţionat a exercitat abuziv funcţiile şi competenţele ce revin Ministerului Justiţiei, Ministerului Finaţelor etc. Acordul aduce reglementări nu doar în sfera dreptului, ci şi sferele economice, politice, financiare şi sociale. ( Art. 3, 4, 5, 11) 

 

Acordul încalcă drepturile şi libertăţile cetăţenilor Republicii Moldova, deoarece predarea pentru judecare în instanţele de judecată din regiunea transnistreană şi  o ulterioară sentinţă de condamnare (chiar şi în absenţa învinuitului) duce, de fapt, la apariţia  antecedentelor penale care sunt raportate Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova şi acesta, la rândul său, le acumulează, le prelucrează şi le păstrează în baza de date cu privire la infracţiuni şi la persoanele care au comis infracţiuni.  Astfel, o persoană, cetăţean al Republicii Moldova,  judecat în absenţa sa de organele neconstituţionale din Transnistria, va avea antecedente penale care sunt incluse în cazierul său judiciar. Antecedentele penale iniţiate de Transnistria  aduc prejudicii  libertăţii de circulaţie şi de integrare socială a  persoanei. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9 Cazul Ţigui  Mifai Spiridon ( an. 1982)  

2. Cazuri documentate de către Comitet ca fiind cazuri ce denotă încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului din cauza predării, urmăriri şi judecării cauzei sale penale de organele neconstituţionale din Transnistria 

 

 

Cazul Chelsa, 

  

Participant la războiul pentru independenţa  şi integritatea Republicii Moldova din 1992. 

A fost predat de către RM organelor neconstituţionale din Trasnistria.  

 

 

A fost predat organelor neconstituţionale din Transnitria  de către Comisariatului de Poliţie Ciocana, Chişinău.  

 

Poliţistul care l-a predat pe dl Chelsa miliţiei Transnistriei a fost suspus doar unei sancţiuni disciplinare.  

 

Domnul Chelsa a fost judecat în Transnistria şi  şi a executat pedeapsa penală. 

 

Ştefan Bogdan 

(locuitor al municipiului Chişinău). 

În Republica Moldova are statut de refugiat,veteran al războiului pentru independenţa  şi integritatea Republicii Moldova din 1992.  

  

 

Cerere depusă la Comitet: la 28.05.04 

In 1996 deplasându-se în s. Crasnaia Gorca, raionul Grigoropol  a fost capturat de miliţie şi securitate, apoi judecat de către judecătoria din Grigoropol conform art.218 CP (ed. 1961).  A fost torturat de către organele de anchetă din Tiraspol. 

„Judecătoria Supremă a Republicii Moldova  a anulat  sentinţa  judecătoriei  din Grigoropol ca fiind nelegitimă, astfel  a fost pus in libertate la intervenţia Procuraturii Generale (Dl.Postovan).” 

În 1999 însă  este reţinut de către un colaborator de poliţie din sec. Ciocana pentru a fi predat organelor neconstituţionale din Transnistria. Din explicaţiile date în incinta Comisariatului Ciocana, i s-a adus la cunoştinţă că este căutat de miliţia din Grigoropol. 

Nu a fost predat miliţiei transnistrene, fiind salvat de un alt poliţist, un fost cunoscut care l-a recunoscut în incinta Comisariatului.  

 

Documente privind cererea de predare, transfer sau extrădare nu i-au fost prezentate. 

 

 

 

 

Ţugui Mihai 

domiciliul în or.  Bender.  

 

A fost la audienţa Comitetului Helsinki. Tatăl lui Ţugui Mihai—Ţugui Spiridon. 

 

 

Comitetul a înaintat demersuri la Procuratura Generală şi la Ministerul Afacerilor Interne cu privire la cazul său.  

Comitetul dispune de răspunsuri oficiale din partea MAI  

Este învinuit în Transnistria de săvârşirea tâlhăriei,  este condamnat (art.121 p.2 CP MSSR) la 8 ani privaţiune de libertate. 

 

În Republica Moldova,  Comisariatul de Poliţie Hînceşti a pornit un proces penal pe aceeaşi faptă, dosarul penal a fost clasat. 

 

 

A fost judecat în Transnistria.  

 

 

 

 

 

Antecedentele penale i-au fost incluse în cazierul juridic, chiar dacă procesul penal pe acceaşi faptă a fost clasat în ultimă instanţă de către Comisariatul de Poliţie Hînceşti. 

Din cauza antecedentelor penale, nu poate să-şi perfecteze paşaport străin.  

 

 

 

S-a adresat cu cerere la  Procuratura Generală pentru a cere dosarul din Transnistria şi efectuarea acţiunilor penale de către autorităţile moldoveneşti. 

Dosarul nu a fost transmis de către organele trasnistrene.    

 

Problema sesizată în situaţia prezentată de către Ţugui Mihail este că chiar dacă persoana este judecată de către instanţele neconstituţionale ale autoproclamatei republici nistrene, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova include pedeapsa penală în cazierul juridic al persoanei. 

 

 

 

 

3. RECOMANDĂRI  

 

În conformitate cu Articolul 14 al Acordului, Ministerul Afacerilor Interne URGENT SĂ DENUNŢE Acordul cu privire la principiile de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova şi Conducerea organelor afacerilor interne din Transnistria (din 26 ianuarie 1999) care este neconstituţional din momentul semnării lui şi încalcă grav drepturile şi libertăţile omului; 

Procuratura Generală să se implice activ, prin acordarea asistenţei specializate Ministerului Afacerilor Interne  în procesul de denunţare a Acordului; 

Ministerul Afacerilor Interne să respecte cu stricteţe prevederile Constituţiei, legilor Republicii Moldova şi să asigure respectarea dreptului la libertatea şi securitatea persoanei şi să nu predea Transnistriei cetăţeni ai Republicii Moldova,  care sunt în pericol de a li se încălca grav drepturile şi libertăţile; 

Ministerul Afacerilor Interne a RM să retragă toate documentele aflate în procedură de efectuare a acţiunilor de urmărire penală , iniţiate la solicitarea Transnistrie, în baza Acordului;  

Procuratura Generală să verifice respectarea de către organele de urmărire penală, în  special de către Departamentul de Urmărire Penală al Ministerului Afacerilor Interne, a legilor RM şi tratatelor de drepturile omului la care Republica Moldova este parte;  

Ministerul Afacerilor Interne, în colaborare cu Procuratura Generală, în cazul solicitărilor din partea Transnistriei de a efectua anumite acţiuni de urmărire penală şi administrativă, să recheme, în genere, dosarele respective în vederea realizării acţiunilor procedurale necesare, precum înaintarea dosarelor în instanţele de judecată în dreapta Nistrului,  în vederea asigurării respectării eficiente a drepturilor persoanei; 

Centrul pentru Drepturile Omului să ia o poziţie activă în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor Republicii Moldova şi să sesizeze Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală privind problemele din domeniul drepturilor omului generate de aplicarea de către Ministerul Afacerilor Interne a Acordului menţionat; 

În cazurile solicitărilor din partea Transnistriei de a efectua anumite acţiuni de urmărire penală şi administrativă organele de drept ale Republicii Moldova să recheme dosarele respective pentru a realiza aceste acţiuni în partea de dreaptă a Nistrului în vederea asigurării respectării drepturilor persoanei.